[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=YpdwUxHT9mg&hl=es&fs=1&color1=0x402061&color2=0x9461ca&border=1]
Morena mia,
Voy a contarte hasta diez
uno es el sol que te alumbra
dos tus piernas que mandan
somos tres en tu cama, tres
Morena mía
el cuatro viene después
cinco tus continentes
seis las medias faenas
de mis medios calientes.
Sigo contando ahorita
Bien, bien, bien, bien, bien
Morena mía
siete son los pecados cometidos
suman ocho conmigo
nueve los que te cobro
más de diez he sentido…
Y por mi parte sobra el arte
lo que me das, dámelo, dámelo bien
un poco aquí y un poco ¿a quién?
Cuando tu boca, me toca, me pone y me provoca
me muerde y me destroza
toda siempre es poca y muévete bién
que nadie como tú me sabe hacer café.
Morena gata, ay me mata, me mata y me remata
vamos al infierno, aunque no sea eterno
suave y bien, bien
que nadie como tú me sabe hacer café…
“Zâmbi apoi când o văzu, nu stia de ce dar o asteptase cu inima îndoită, iar acum veni si-i întrerupse gândurile. Nu arăta rău deloc, de fapt nu arăta deloc ca o curvă: era machată decent, putin rimel, si ruj, apoi avea o rochie rosie de satin care îi punea în evidentă talia bine conturată, iar părul strâns în coc îi întregea imaginea. Era cu adevărat elegant, brusc se simtea inconfortabil în blugi si hanorac cum venise, nu se simtea pregătit pentru o asemenea aparitie si localul i se părea acum îngust, întunecos si nepotrivit. Se ridică si-o ajută să se aseze la masă, ea îi zâmbeste îngăduitor, iar el se asează la locul său stângaci si vădit stânjenit.