Subscribe to Copila
Jan-22-2010

Inghititoarea de “sabii”

Posted by Copila under Just writing

Daca ai un job unde nu ai colegi de munca e cel mai bine pentru unii,dar pentru altii cel mai rau. Eu am avut una,ii spuneam inghititoarea de sabii. Nu,nu lucra la circ,lucra cu mine. In fine,fata buna.Toata conversatia dintre noi se limita cam la asta: “Nu ti-e frig?….. Nu.

Nu aveam treaba una cu alta,deci fiecare cu treaba ei.Numai ca treaba ei,intra peste a mea. Toata ziua ii suna telefonul si nu avea deloc pace saraca fata. Se plangea la mine ca nu o mai lasa barbatii in pace,ca tot timpul o sunau,iar lucrul asta cred ca o extenua. Era foarte obosita si adormita,avea cearcane si daca mai slabea 6 grame,se putea ascunde dupa o scobitoare,jur. Nu m-am intrebat ce e cu ea,pana in ultimele doua luni,cand incepuse sa vina la munca imbracata cu haine de club. As fi vrut sa imi intreb seful daca ne-a pus uniforma obligatorie,sau ceva de genul,dar m-am razgandit cand am intrebat un client de ce colega mea este atat de cautata de prietenii lui. La inceput era nedumerit,nu stia despre cine vorbesc,dar pe urma tot ce mi-a spus a fost asta:

“Aaaa,da…ma intrebi de inghititoarea de sabii…”

Nu mi-a trebuit mai mult sa inteleg ce se intampla cu a mea colega. M-am rugat doar sa nu ma confunde cineva cu ea.

Oct-15-2009

Buna mea dispozitie de joi

Posted by Child under Situatii

Strabunicul meu avea o vorba: “Mare e gradina Domnului si multi sar gardul…“.Eh,uite,o vorba inteleapta.Asta e inca o zi in care ma conving ca lumea a luat-o razna.Nu exista rusine,nu exista retineri,nu exista respect.Si spun asta pentru ca aseara,intr-o ora,am vazut lucruri care pur si simplu m-au speriat.Am ramas uimita sau speriata cred,in momentul in care am vazut copii de 13 ani cum beau whiskey cu cola,in pahare de jumatate de litru,si isi faceau de cap.Pe iarba,intinsi.Eu una vreau sa cred ca baietii vrioiau sa bea alcoolul direct de pe pielea fetelor.Altceva nu faceau.Nu,nu,nuuu.Partea proasta a fost momentul in care am inceput sa il caut furioasa pe fratele meu.Deja il vedeam calare pe una.Din fericire luasem foc degeaba.El era acasa si dormea,ceea ce ma face sa cred ca uneori il subestimez.Dar sa trecem peste asta si sa ajungem la cei de varsta a treia.Oamenii,saracii,nu au nici o vina ca sunt prosti.Nu,serios.Nu e vina lor ca umbla beti pe la 5 dimineata pe strazi si imi tulbura mie somnul de frumusete,tipand si cantand de mama focului.M-am jurat ca o sa imi cumpar un set de baloane si le umplu cu apa.Sa vedem care mai trece pe sub geam,dupa ce ii invat sa taca.O sa ma transform in “nebuna disperata de la etajul 2″.Pana una,alta,asta mica(adica je),bea a doua cafea pe ziua de azi si injura din suflet,cum numai un semi-zeu a invatat-o.

Jul-31-2009

Marea

Posted by Child under Just writing

Valurile goneau spre stanci, chemate de luna, insotite de cantecul pescarusilor, umbre negre deasupra stropilor verzi care se pierdeau de apa… Stancile straluceau imbracate in spuma pentru ca apoi sa-si arate straturi de sidef schimbandu-si culorile sub ploaia stelelor.

Vantul se intetea, facandu-si drum pe crestele valurilor, strunind norii, gonindu-i din locul lor, adunandu-i la un loc si imprastiindu-i in zari.

Se apropie cu picioarele goale de tarm, aerul mustea de apa, iar vantul o chema spre larg, se rasucea in parul ei, tragandu-l parca spre adancuri, ii umfla rochia, apa ii inunda degetele… un fior o strabatu, inchise ochii sa simta marea, mirosul de sare, stropii pe fata, vuietul valurilor… tresari, doua brate se stransera pe mijlocul ei, urcand pe brate, spre umeri, strangandu-se pe sani… ii simti rasuflarea in ureche, buzele lui cuprinzandu-i carnea, privirea lui flamanda masurandu-i fiinta…

Apa ii inconjura, iar cerurile deschise apa din cer se imbina cu apa din mare… inchise ochii, stropii curgeau pe trupul ei, doar apa si carne, il simtea lipind-o de el, trupu lui unindu-se cu al ei, spuma… nisipul, taria scoicilor…

Soarele iesea din mare, razele lui cuprindeau trupurile ude, scaldate de mare.

Jun-12-2009

Ganduri de seara

Posted by Child under Just writing

1Uffff…vineri seara,toata lumea e pe afara,la plimbarica,se pregateste de weekend,iar eu…eu la munca.Mai am pan´ la miezul noptii.Si maine la fel…si Duminica la fel :cry: De caldura nu mai pot,da´ maine am noroc!S-a deschis si piscinuca noastra :D Promit ca o sa fac o poza sa vedeti si voi ce de lume am in curte :) ) V-am spus,care vrea,care mai doreste,e binevenit :D V´am pupat,ma duc sa mai pierd aiurea si orele care mi-au mai ramas!Sa aveti o noapte buna…sau nebuna, de ce nu?! :P

May-16-2009

Darul

Posted by Child under Love

-El: Da-mi

-Ea: Ce?

-El: Ceea ce vrei, ceea ce poti.

-Ea: Eu ti-am dat ce-am avut de dat si tu tot imi mai ceri.

-El: Asa de mult ti-am cerut? As mai vrea doar un suras. (ea zambi) Merci, (apoi ii dadu parul de pe ochi cu mana. Si-si plimba mana pe dupa urechea ei, urmand forma fetei pana la barbie, ii indrepta fata spre el si se uita in ochii ei) Un suras atat de frumos, niste buze atat de dulci se cer sarutate. Mai da-mi o gura, mai si da-mi alunita ce le strajuieste.

-Ea: Nu-ti mai dau nimic.

-El: De ce, nu?

-Ea: Pentru ca sunt ale mele… numai ale mele. (Si scoase limba la el. El se repezi spre ea s-o prinda, ea incepu sa fuga pe plaja, auzeau vantul cum se sparge printre valuri, simteau valurile cum li se pierd printre degete, o ajunse din urma, o prinse de o mana, cu cealalta ea arunca cu apa spre el, il uda din cap pana-n picioare, dar nu-i dadu drumul, se zbatea, si el o trase spre el punandu-i cealalta mana pe spate. Ea-l impinse in spate, el cazu pe nisipul ud, iar apa ii uda camasa si pantalonii, in cadere o trase peste el, si acum erau intinsi unul peste altul, udati de ultimele valuri ale marii care atingeau uscatul, i se uda si bluza ei… acum ea era deasupra lui, si el se uita in ochii ei mari)

- El: Pai dc? nu stii ca e frumos sa imparti? Asa merge lumea: cand primesti ceva iti iei ceea ce-ti trebuie si pe urma din ce ramane mai dai si la altii. Daca cineva opreste tot pentru el, face pamantul sa incetineasca, pana intr-o zi cand n-o sa mai imparta nimeni nimic si o sa se opreasca si atunci unii or sa aiba doar soare si lumina si n-or sa mai poata sa doarma si or sa se usuce, iar ceilalti or sa ramana in intuneric si or sa se caute si n-or sa se gaseasca si or sa moara singuri.

-Ea: Dar eu nu sunt singura… te am pe tine.

-El: Dar daca o sa se intunece atunci soarele nu o sa-ti mai incalzeasca inima si ea o sa se raceasca si atunci o sa uiti… si o sa ramai singura.

-Ea: Nu vreau sa fiu singura, am nevoie de tine.

-El (zambi si o saruta pe varful buzelor): Acum n-o sa se mai opreasca… (dar nu-si mai termina gandul fiindca ea il saruta infometata. Soarele tocmai apunea in mare, iar ultimele raze ajungeau purtate de ape pana la ei purtandu-i). In noaptea asta soarele o sa se miste si  maine cand o sa rasara, noi o sa fim tot aici, imbratisati, iubindu-ne…

Ultimele raze de soare straluceau in ochii ei.

May-12-2009

Ganduri de seara

Posted by Child under Love

Ma furisez tiptil pe usa…te vad,serios,cum scrii,concentrat la urmele Breathpe care le lasa pixul tau…As vrea sa vin in spatele tau si sa imi trec mana prin parul tau,sa imi las degetele sa iti curga pe gat…si sa imi apropii buzele de urechea ta si sa te intarat cu un “te iubesc”…dar nu o sa o fac!In noaptea asta doar o sa te privesc… o sa te neglijez un pic…doar asa,maine,vei putea realiza cat de multa iubire am pentru tine!

Noapte buna…

May-6-2009

Falfait de aripi 2

Posted by Child under Life...., Love

Ploaia era rece, stropii de apa cadeau in torente, lovindu-i obrazul cu putere. El privea la geamul inchis. Incerca sa vada dincolo de el, dar era intuneric, draperiile erau trase, nu putea sa vada nicio miscare… stia ca ea e acolo, ii putea simti mirosul. nu dormea… ii auzea respiratia, statea in pat, ghemuita si se gandea… la ce? la el? poate… asta nu putea s-o simta, nu putea s-o stie, putea doar sa spere. Ea nu stia ca el este afara si o asteapta… sau poate-l putea simti si ea? Inchise ochii si vazu ochii ei mari, negri, pierduti sub pleoapele care tremurau sub atingerea lui, si-si aminti buzele ei rosii, pline, liniile trupului ei, pe care le urmarise de atatea ori cu degetele… Carnea lui tresari, nu-i era frig, nu era de la ploaie, era doar setea, setea aceea aprinsa, care o simtea de fiecare data cand era langa ea. Setea care-i umplea sufletul, se revarsa din pieptul lui ca un rau cuprinzandu-i tot trupul, membrele, gatul.  Ardea, tremura… ploaia nici nu mai era in jurul lui. Ar fi vrut sa urce pana sus, sa o sarute, sa o stranga in brate, sa lase iubirea ei sa-l inunde. Dar nu putea face asta. Nu inca, trebuia sa astepte sa treaca luna plina, altfel iubirea lor ar fi fost condamnata pentru totdeauna. In noaptea aceea blestemul lui era mai  puternic, luna era amanta lui si o ura fiindca tirania ei era neinduratoare, nu putea scapa, pur si simplu ii lua mintile. Cat ploua, cat norii o ascundeau era bine, era inca el, dar nu putea sa riste si sa se insenineze afara, asta ar fi insemnat un singur singur lucru: sa o piarda.

Mai avea doar cateva secunde, spera ca numarase bine… dar trebuia, trebuia sa o vada, acum cand luna nu iesise inca. Se apropie de patul ei, iar pulsul lui o luase razna, isi simtea inima in gat, ea dormea, adormise cu perna in brate, purta camasa lui, surase o clipa, ii privi chipul si nu se putu abtinu, o saruta, pielea ei il fripse, simti fiorul in tot corpul, simtea cum crestea setea din el, cum prelua controlul, luna trebuia sa apara in curand. Nu mai putea sta acolo, isi dezlipi buzele de ale ei si simti cum toata energia i se scurse, ramasese in ea… dar nu mai era timp de pierdut, trebuia sa plece cat mai repede, sa dispara, trebuia… daca voia ca maine ea sa fie tot acolo si el sa se poata bucura de ea.

Zbura, nu mai atingea pamantul, si se gandea: cum se putea ca departarea de o clipa sa-l doara atat de mult? Se hranea doar cu gandul ca maine va fi din nou acolo unde ii era locul: langa ea, acum insa era vremea sa fuga. Isi promisese ca lumea lui nu o va inghiti, ca cei din jurul lui nu o vor devora, ca ea va ramane mereu asa, ca-i va proteja visele si sufletul nemuritor. In sfarsit ajunse la locul sau, inchise ochii si astepta, simti luna cum pune stapanire pe el, dar capul lui tiuia: buzele ei… buzele.[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=cWFOd0nw2vs&hl=en&fs=1]

Unchained melody

May-5-2009

Falfait de aripi…

Posted by Child under Just writing, Love

Patul era rece, geamul deschis pastrase cearceafurile reci si o prospetime a aerului, mirosea a ploaie. Prin geamul deschis patrundea mirosul de iarba umeda, proaspata. In camera era semiintuneric, singura lumina care patrundea era luna, care-si facea loc prin perdea, lasand pe pat o dunga palida, alba, marcand locul gol de langa ea.

Strangea la piept cearceaful care inca purta parfumul lui,  nu conta ca in acea seara era departe, parfumul lui il pastra intr-un fel langa ea. Vantul care suiera ii trezi un fior: i se facuse frig; ii era dor de mana lui ferma care-i masa ceafa si umarul; de palma lui care-i facea sa tremure sanul de emotie; de trupul lui cald care o adapostea in noptile reci de iarna. Un gand staruia in mintea ei: si-l aminti puternic, pasional, cu o energie neomeneasca ce emana din el, gustul lui era altfel, carnea lui palida, aproape ca stralucea in lumina noptii, privirea lui neagra, adanca o patrundea pana in adancul sufletului, facand-o sa tresara, parea ca are un secret pe care-l ingropa in ea, apoi gura lui, buzele flamande, care se adapau cu buzele ei, sorbindu-i viata si daruindu-i-o totodata si dintii lui ascutiti, care-i sfredeleau mereu pielea si se opreau la limita intre pasiunea lui si o ciudata sete de sange. Noptile lor erau animalice, instinctive si totodata senzuale, pline de tandrete. Nu putea scapa de acel sentiment, simtea umbra lui peste umarul ei asa ca se ridica din pat, se duse la geam. Lasa lumina lunii sa o cuprinda, ii strabatea pielea stravezie, privi hipnotizata la ea, si pentru o clipa crezu ca-i vede ochii acolo sus, undeva privind-o, simti iar inghetul acela ca atunci cand el o privea parca pana in adancul sufletului, inchise repede geamul si o umbra zbura deasupra geamului.

Poate era el, cand ii aflase secretul se speriase, incepuse sa planga, dar nu-i era frica de el, se temea de faptul ca o sa-l piarda intr-o zi, ca nu-l va putea tine langa ea. Cu toate astea nu se putuse abtine: i s-a daruit cu totul. Simtise puterea lui posedandu-i carnea, pasiunea lui stapanindu-i sufletul, fusese ca si cum el era acolo in mintea ei, exact asa cum isi dorea ea. Inchise ochii sa-si aminteasca de el, si-l visa: cobori pe fereastra, ii dadu parul de pe frunte, o saruta pe frunte si pe buze, apoi un falfait de aripi si vantul se potoli, se trezi: a fost doar un vis dar simtea cum purta pecetea lui pe frunte si pe buze.[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=feHaiVZ3o5k&hl=en&fs=1]

Apr-8-2009

Invata-ma sa te privesc…

Posted by Child under Love

eyes

Se spune ca stelele stralucesc pentru toti,trebuie doar sa stii sa le privesti…

Iar eu de cateva zile imi simt ochii lipiti cu lacrimi de lipici…

¿Stie cineva un remediu?

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=pd1Bne4YEtk&hl=es&fs=1]

Mar-14-2009

Come on!

Posted by Child under Love

Let´s make love like never before…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=xdqRHySZbAo&hl=es&fs=1&color1=0x402061&color2=0x9461ca&border=1]