“FOBÍE, fobii, s.f. Stare patologică de neliniște și de frică obsedantă, lipsită de o cauză obiectivă sau precisă. ♦ Repulsie, antipatie pentru ceva.”
Presupun ca tuturor le este frica de cate ceva,sau cineva.
Chiar daca nu sufera de vreo fobie,cu siguranta exista o anumita teama de ceva. Mie imi este frica rau de nebuni. Nu pot sta langa un nebun. Nu am nimic cu ei,numai ca atunci cand vad unul,incep sa tremur de frica sa nu se ia de mine. Pentru ca nu ma gandesc la ei ca la niste persoane de care ma pot apara. Din fericire nu am avut de-a face cu prea multi nebuni,decat cu 2 sau 3. Primul nebun pe care l-am cunoscut era un barbat de varsta a doua,care mereu statea in fata blocului,in parculetul unde ma jucam eu cu cateva prietene. Intr-o zi,l-am vazut ca a scos un cutit si i l-a infipt in burta unui alt barbat care tocmai iesise dintr-o scara. Nu a fost deloc placut sa vad atata sange. A doua persoana nebuna cu care am avut de-a face a fost o femeie. Mergeam linistita pe strada si ea a venit si a inceput sa traga de mine si sa ma injure ca i-am furat barbatul. Nu a fost deloc placut si de frica ei am traversat strada fugind,fara sa ma mai asigur ca nu vin masini. Am avut noroc. Sper sa nu mai am parte de asa ceva,pentru ca nu este deloc placut. In afara de nebuni,imi mai este teama de sange. Mi se face rau cand il vad si exista riscul sa lesin. Imi este teama gandacei mici si de spatii stramte,inchise.Am impresia ca se termina aerul si ca nu o sa mai pot respira.
Tie de ce iti e frica?
Mai jos este lista tuturor fobiilor,poate iti gasesti si tu vreuna
Read the rest of this entry »




Eu recunosc,mereu am fost “fata din umbra”,care a lasat capul plecat ori de cate ori o tupeista venea si sustinea cea mai mare porcarie, stiind ca nu are dreptate, fata care a tacut atunci cand nu era luata in seama, cea care pleca cand se simtea in plus. Am vrut tot timpul sa fie bine si sa fac in asa fel incat toata lumea sa fie multumita. Si cu toate ca mi-am dat seama ca de multe ori am fost luata de proasta, am continuat sa fiu la fel… Asta nu pentru ca nu as fi putut sa ma schimb,nu,nuuu. Am ramas la fel pentru ca asa sunt eu. Nu mi se pare normal sa fiu rea, doar pentru ca ceilalti sunt, nu mi se pare normal sa fiu egoista, doar pentru ca eu nu primesc de la altii nimic, nu mi se pare drept sa ii judec pe toti la fel, din moment ce eu ma consider diferita.
toate persoanele pe care le iubesc, chiar daca in schimb nu primesc absolut nimic. Mi-a spus ca pot ierta chiar daca eu nu sunt iertata, ca pot iubi,chiar daca eu nu sunt iubita. Tocmai de asta imi place sa iubesc persoanele care ma urasc…Le admir,iar lucrul asta le calca pe nervi.





