Mi-am dat seama ca intr-o relatie nu poate iubi doar o persoana pentru amandoi.Mi-am dat seama ca o relatie nu are viitor daca nu stii sa cedezi atunci cand trebuie.Mi-am dat seama ca daca unul este optimist,asa trebuie sa fie si celalalt.Mi-am dat seama ca o relatie consta in doua persoane care se imbina ca doua piese de puzzle.

“Cum ar fi sa-mi simti buzele pe gat aprinzandu-te?” Tragea in piept cu nesat mirosul de crini proaspeti, iar in minte ii rasunau, ca si cum le-ar fi spus cu vocea lui, cuvintele scrise pe cartea de vizita… ii vedea buzele cum se misca, putea simti furnicaturi pe gat.

…………………………………………………………………………………………………………………………………

Read the rest of this entry »

Mana lui se intindea singura in vazduh, iar vantul batea, soarele rasarea si topea totul in jur, furtuni imprastiau tunete,  nisipuri se ridicau si orase se daramau…  vulturi se ridicau pana la soare si apoi cadeau, oameni treceau: tineri si batrani, doar mana lui ramasese intinsa…

- De ce o mai tii deschisa dupa atata timp? De ce esti tot aici si n-ai plecat? Oare n-ai auzit?

-Ce? Intreba el senin.

- Toata lumea a citit, toata lumea stie: Ea nu vine, n-o sa vina.

- Ba da, mai vine uneori, nu asa cum crede ea, nu asa cum stie lumea… uneori cand se intuneca si e frig, mie mi-e cald. uneori cand toti sunt singuri si plang, mie imi vine sa rad. Ea vine uneori, si nici ea nu stie. Mai stateam uneori sub nuc si-si lasa gandurile pe pieptul meu,  mai visam uneori si-mi dadea buzele sa i le alint. mai vine si azi uneori, doar ca nu mai sta: vine in capatul aleii, plange si pleaca… Nu ma lasa singur, inima ei e cu mine.

Se aseza pe o piatra si arata cu degetul:

-Uite!… intradevar, se vedea o umbra la orizont: Vezi tu, eu stiu ca e acolo. Sinuguratatea ei ii tine de urat singuratatii mele si asa nu suntem singuri niciunul. Ea vine si atunci cand intind mana, eu prind in palma lacrimile ei, le culeg cu grija si le pun intr-un loc, iar intr-o zi, cand o sa strang destule o sa pot sa le prind intr-un sirag si o sa i le dau inapoi intr-un zambet.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=hq0FDjbEtAM&hl=en&fs=1&]

Raspunsul ultimei scrisori…

“……………………………….Nu stiu ce as mai putea spune…Da,te iubesc,dar pe el nu pot sa il las…nu pot sa ii fac asta.Prefer sa ma sacrific eu.Un singur lucru mai am de spus:De fiecare data cand ti-am spus ce simt pentru tine,am uitat sa mint,am spus din suflet…Te iubesc,mereu te voi iubi!”

Ajungi acasa mai devreme,vrand sa ii faci o surpriza,pentru faptul ca in ultimul timp l/ai neglijat/o.Intri,te descalti,iti trantesti cheile pe masuta de pe hol,te duci inspre camera,iar cand deschizi usa il/o vezi jucandu-se cu alta/altul in pat.Cum reactionezi?

Stiu ca este  o situatie dificila si nedorita.

“Asa sunt eu repezit cateodata, si poate si impulsiv.Dar asta nu schimba faptul ca te iubesc. Eu inteleg ca te temi, poate ca am pus si eu presiune pe tine. Dar nu mai vreau sa fiu un strain, nu vreau sa raman doar o umbra in viata ta, nu vreau sa traiesc o viata intreaga intrebandu-ma: si poate ca i-ar fi placut de mine, si poate ca m-ar fi iubit, o luna, o saptamana. Crede-ma mi-ar fi mai usor asa, sa te am si sa te pierd, decat sa fii ca un vis din acelea in care te trezesti dimineata si strigi de durere, de suparare ca s-au terminat. Nu cred insa ca stiu ceea ce vrei tu. Cred ca stiu de ce ai nevoie: ai nevoie de cineva care sa te tina de mana cand ti-e bine, cand te simti singura, cand esti suparata, cand ti-e frica, cineva care sa te stranga in brate si sa te sarute, sa te incalzeasca cu toata caldura trupului sau, cineva care sa-ti spuna vorbe dulci, care sa se uite in ochii tai si sa-ti spuna te iubesc si sa te faca sa tremuri cand auzi astea, cineva care sa-ti dea fiori atunci cand intra pe usa si tu-l astepti. Cineva care sa te asculte atunci cand ai ceva de zis, cineva cu care sa te certi atunci cand esti nervoasa, cineva care sa te sustina atunci cand vrei ceva, cineva care sa inteleaga cand vrei sa fugi si sa scapi, cineva care sa-ti dea cheile de la masina si sa te lase sa urmaresti drumul, doar tu, drumul si gandurile tale, fara nimeni care sa te judece, fara nimeni care sa te incomodeze, cineva la care sa te intorci din mica ta escapada si sa vrei sa-l imbratisezi cu dor. Cineva pe care sa contezi atunci cand ai nevoie. EU stiu ca pot fi cele de mai sus, nu stiu daca pot fi toate, dar pot incerca, vreau sa incerc, nu o sa te acuz daca nu o sa fiu, fiindca inseamna ca ar fi si vina mea pe undeva, ca am si eu unele lipsuri. 

As vrea sa te inteleg, tu mi-ai spus ca te-am inteles pana acum, eu te-am ascultat cand a fost nevoie, ti-am dat si sfaturi atat cat m-am priceput. Eu stiu ca tu esti o fata buna, ca nu vrei sa faci pe nimeni sa sufere, este un gand foarte nobil, dar nu trebuie sa te invinovatesti prea mult fiindca toti suferim dintr-un motiv sau altul, fiindca suntem liberi, fiindca avem nevoi si dorinte care nu corespund mereu cu realitatea. Mai stiu ca ai nevoie de timp ca sa te hotarasti in ce parte s-o apuci. 

Eu inteleg ca te temi, este normal sa te temi, si eu ma tem de multe lucruri, ma tem ca nu o sa fiu asa cum vrei tu dar vreau sa stii ca putem invinge teama daca este comunicare intre noi. Putem trai cu teama, dar nu trebuie sa o lasam sa ne limiteze deciziile.

Nu stiu ce parere de supraom ti-ai creat despre mine, eu stiu ceea ce sunt: sunt cineva dispus sa te cunoasca, sa te asculte, sa te accepte, sa te inteleaga. Am si calitati am si defecte.

Eu iti intind mana mea, nu o iau pe a ta, te las pe tine sa-mi prinzi mana, sau cel putin asta vreau sa fac. Stiu ca te simti singura… vreau sa fiu langa tine, nu stiu ca reusesc, nu stiu cat reusesc sa te inteleg, nu stiu cat ma lasi tu sa te cunosc. Dar eu vreau sa-ti fiu alaturi, macar lasa-ma sa incerc, atat iti cer, daca esti dispusa sa ma iubesti…”

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=dKQmkmbkqBg&hl=es&fs=1&]

Lucrurile nu au iesit cum trebuiau…dar nimic nu e intamplator.

Acum ceva timp,pe blogul lui Alexxutzu a fost un concurs,in care trebuia sa inventam o povestioara.Azi mi-am amintit de ea si vreau sa vi-o reamintesc si voua.

 
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=9wCvmXKPX0c&hl=es&fs=1&]

El statea in camera intunecata, cu lumina stinsa, la birou si scria concentrat, la un moment dat ea intra in camera
si se apropie de el usor, pentru a nu-l perturba, iubea sa-l priveasca asa, concentrat asupra muncii sale, atat de
furat de poveste ca nici n-a observat cum parfumul ei s-a propagat in aer… ii mai placea de asemenea sa citeasca
ce scria el, simtea cum o trec fiori, parca ar fi scris despre ea… Privindu-l asa cum statea aplecat si tasta
cuvintele, i se citea chipul in reflexa monitorului, ii era atat de drag ca ar fi vrut sa-l atinga, sa-i puna mana
in par, sa-l maseze, apoi sa-i sufle in ureche si sa-i muste lobul urechii, sa-l simta cum tremura la atingerea ei,
si ca apoi el sa se intoarca, s-o prinda si s-o intinda pe birou si s-o posede acolo,dar apoi in minte ii incolti alt gand,
unul mult mai delicios, se departa usor ca o felina, lasandu-se in jos, apoi el simti un zgomot sub birou, ca si cum ceva se apropia de el, simti o rasuflare in dreptul pantalonilor, apoi o mana urca incet pe un crac, spre interiorul coapsei, tresari ca trezit din vis, si gaura din hartie, cea care-l indemna sa scrie si care-l purta dincolo de realitate, simtea cum penisul sau este tot mai constrans de pantaloni, cum acestia deveneau din ce in ce mai stramti si mai incomozi, pe masura ce mana se apropia de el…
Mana inainta lent, smulgand parca vlaga din fiecare por al pielii peste care trecea, trezea fiecare strat, facandu-i
piciorul sa tremure involuntar, de asemenea mai era un aer care sufla deasupra lui si pe care-l simtea slab prin stofa
materialului, dar pe care-l simtea, care-l chema…
Apoi cureaua se desfacu, usor, iar pantalonii se departau de el, lasandu-l liber… sa se ridice in fata ei…
Abia atunci el inchise ochii asteptand-o… Sa-l atinga..
El ramase asa in aer, apoi deschise ochii si o privi, vazu cum ea se uita la el, si se simtea stapana lui, cum il poseda deja.
.. Esti atat de frumoasa… ii sopti fara putere, si o mangaie pe par pana la barbie, cu palma desfacuta, desenandu-i trasaturile cu varful degetelor, iar cand ajunse la buzele ei simti cum acestea se desfac …
O simtea si pe ea cum tresare la mangaierile lui, mai ales cand degetele lui ii atingeau ceafa, apoi o trase la el in brate,
unde se cuibari, era imbracata cu o camasa de-a lui desfacuta, lasandu-i sanii plini sa se plimbe liberi pe pieptul lui,
lovindu-se usor unul de altul, strivindu-se de el ca de un zid, ii simtea inima cum bate puternic, in ritmul lui… inima
pe inima…

“Iubim femeile pentru ca nu miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac. Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare. Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun “te iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie. Pentru ca nu se masturbeaza. Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat, colectionand mici observatii si schitand subtile nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat. Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri. Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie. Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune, roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei, pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai in jurul lor.”

Asta o spune Mircea Cartarescu…

Tu ce spui?

Noaptea ii acoperea, le ascundea saruturile si ii daruise unul celuilalt. Se uita in ochii ei si reusea sa zambeasca asa cum nu o mai facuse demult. Atunci cand ii simtea trupul in bratele sale parea ca si inima i s-a intors in piept:

-Ai ajuns intreg?

- Aproape… acum, acum sunt intreg… azi mi-am gasit ceea ce-mi lipsea: inima mea. in seara asta o am iar cu mine, maine o sa ramana iar cu tine.

O strangea tare, sa fie sigur ca nu e o iluzie. Ii fripse buzele cu buzele sale, se infrupta cu ele: le saruta usor cu buzele, apoi le gusta pe rand, gura ei se deschise pentru a-l intampina, limba ei se juca bucuroasa cu a lui… simtea cum ameteste de placere, cum totul in jur straluceste. Se dadu un pas inapoi s-o priveasca, apoi ii desfacu rochia de la spate, o lasa sa cada, apoi o trase iar spre el, ii saruta umerii, ii cuprinse sanii fierbinte, mangaindu-i, cantarindu-i cu causul palmei, apoi o intinse pe spate, se lipi de trupul ei cald, iar ea il stranse in brate, tragandu-l spre ea… De cat timp asteptase atingerea lui, simtea cum arde, cum tremura, totul in jur se invartea, iar el… el era acolo in sfarsit, o strangea in brate, mainile lui erau peste tot pe corpul ei, trezindu-i simturile, buzele lui ii cuprindeau sanii, simtea o caldura apoi racoare, respiratia lui pe pielea ei, apoi pofta lui, setea cu care se infrupta din pielea ei. Era o zeita… iar el era cel care o adora.

O lipise de perete, mainile lui ii conduceau capul, iar pielea lui o chema, o hipnotizase, era un vampir care se hranea cu savoarea fiintei iubite.  [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=usvUNEFoIPA&hl=en&fs=1]

De doua saptamani nu am mai simtit nimic.Nici ca iubesc,nici ca urasc.Dar azi,pentru un moment am inchis ochii si mi-am dat seama ca nu am o inima de plastic.Pot iubi…si pot ura.E aiurea.Am incercat sa ma ascund de ceva ce ma gaseste orice as face.
Nu ma pot ascunde de faptul ca te vreau langa mine.Si nici de faptul ca te iubesc.Nu ma pot ascunde de faptul ca ma doare cand ma certi.Si nici de dorul de tine.Nu ma pot ascunde de regretul ca tu incerci sa imi arati drumul bun,iar eu sunt prea incapatanata sa ma iau dupa tine…
Cu ochii inchisi,in sfarsit pot vedea lumea din jur…Nu sunt doar eu.Sunt toti asa.Dar niciunul nu reuseste sa se ascunda de sentimente.Parca ele sunt pentru noi,cum e apa pentru pamant…

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=jkMGf2_NKvs&hl=es&fs=1]

But tell me you love me, come back and haunt me
Oh and i rush to the start
Running in circles, chasing our tails
Coming back as we are