Eu dupa cum cred ca stiti,lucrez la un internet café.Si de obicei am aceiasi clienti.Dintre care,pot sa spun ca vreo 60% folosesc “inter-messu”,cum spune un prieten de-al meu.Unii vorbesc cu familia,unii doar cu copiii,iar altii cu noile cuceriri pe mess,hotmail,skype sau mai stiu eu ce.
Chiar daca as vrea sa nu ii observ cat de ”seriosi” sunt,nu pot domle´!Nu pot,pur si simplu!Vin atat de aranjati,parfumati,de parca daca e la mii de km el/ea poate sa simta cat de parfumat/a este.
Unele se ridica in picioare,isi etaleaza “dotarile”,altii de cand se pun in fata calculatorului stau nemiscati cu capu fixat intr-un anumit unghi de zici ca sunt statui.Probabil cred ca par mai frumosi daca sunt vazuti prin webcam in postura pe care o au.
Nu ca rad de ei,da´ parca nici chiar asa! Si eu am cunoscut pe cineva tot pe internet,si nu am de ce sa ma plang.A fost frumos,inca mai e si sper sa fie pentru totdeauna. 
Dar ei,de luni de zile vin in fiecare seara la aceeasi ora,la acelasi calculator(de parca ar avea vreo importanta) sa vorbeasca cu respectiva sau respectivul.Singurul care a hotarat sa mai avanseze in relatie este un spaniol care vorbeste cu o fata din Argentina.Luna asta o aduce aici si ce o sa fie inainte vom vedea 
Sincera sa fiu admir curajul unora de a-si risca sentimentele pentru ceva ce poate fi o simpla joaca pentru altii.Si eu am facuto si cu mana pe inima va spun ca nu regret nimic pentru ca totul a iesit cum vroiam.
Crezi in iubire?Eu nu credeam,acum da…Dar sunt al dracu´ de enervante sentimentele astea care pun stapanire pe tot;pe gandire,pe suflet…Vrei sa stai departe,dar o faci in timp ce te apropii;vrei sa uiti,dar o faci amintindu-ti fiecare clipa din momentul in care l-ai vazut pentru prima oara…Iti amintesti ce copil/a ai fost cand l/ai sarutat/o pentru prima oara,prin ce ai trecut cand ai crezut ca totul a fost in zadar,cand ai crezut ca totul a fost un vis,care a fost spulberat de realitate…
“N-am avut cu totii marele noroc de a fi doamne, n-am fost cu totii generali, poeti sau oameni de stat; dar cand e vorba de copii mici,atunci suntem cu totii egali.”
Viata e o succesiune de etape,etapele fiind detinute de stari.Starile nu se desfasoara in contexte stabile,mai degraba in contexte schimbatoare…Sunt amestecul dintre ganduri si sentimente,de senzatii si emotii…Sunt situatii de echilibru perfect intre corp si minte,unde experimentam lucruri pe care nu le putem descrie complet,ci intr-un mod partial si dificil.Cea mai buna modalitate de a incerca sa explici o stare este introducand stari similare cu ajutorul muzicii de exemplu,dat fiind faptul ca doar trecand prin ele poti ajunge sa le intelegi…